VLAD MERCORI, deja familiar publicului din mediul online prin anchetele sale din zona politică și administrativă, aduce în atenție o nouă investigație, centrată pe comune din România în care sumele alocate indemnizațiilor de handicap par să fi crescut spectaculos.
Demersul jurnalistic începe în comuna Ștefan cel Mare, din județul Olt, administrată de primarul Măgureanu Viorel Marius, ales pe listele PNL. Aici, conform datelor consultate, pentru o comunitate de 1.499 de persoane, primăria ajunge să plătească anual 5.258.852 de lei sub formă de indemnizații pentru persoane cu handicap, adică în jur de 1 milion de euro. În timp, această cheltuială a ajuns să reprezinte aproximativ 60% din bugetul total al localității.
Ulterior, sunt detaliate și sumele acordate în funcție de gradul de handicap: acestea pornesc de la 450 de lei pentru handicap grav și urcă până la 1.163 de lei pentru beneficiarii cu deficiențe de vedere. Pe baza unei medii aproximative de 600 de lei per beneficiar, rezultă că în Ștefan cel Mare ar figura în jur de 730 de persoane care primesc astfel de indemnizații. Cu alte cuvinte, aproape unul din doi locuitori ai comunei ar fi încadrați oficial ca persoane cu dizabilități.
În continuare, proporția ieșită din tipare ridică, în mod firesc, semne de întrebare privind temeinicia și justețea încadrărilor în grad de handicap. Fără a formula acuzații explicite, analiza evidențiază că asemenea valori statistice sunt greu de justificat doar prin condițiile sociale sau medicale obișnuite. Faptul că un număr atât de mare de beneficiari se regăsește într-o singură localitate rurală pare, cel puțin din perspectiva cifrelor, neobișnuit.
După această primă constatare, investigația se extinde dincolo de comuna din Olt. Următoarele trei comune din clasamentul național realizat după ponderea cheltuielilor cu indemnizațiile de handicap în bugetul local sunt toate situate în județul Caraș-Severin. Fiecare dintre ele depășește pragul de jumătate din buget direcționat către aceste plăți sociale, aspect care alimentează suspiciunile legate de modul în care sunt emise certificatele de handicap la nivel local.
Comuna Șopotu Nou constituie următorul caz analizat. Aici trăiesc 896 de locuitori, însă suma cheltuită anual pentru indemnizațiile de handicap ajunge la 5.392.053 de lei, așadar chiar peste nivelul înregistrat în Ștefan cel Mare. Dacă se aplică aceeași medie estimată de 600 de lei pentru fiecare beneficiar, rezultatul statistic indică faptul că aproape întreaga populație ar trebui să fie încadrată cu un anumit grad de handicap. În plus, la ultimele alegeri locale s-a înregistrat o prezență la vot de 76%, element care adaugă un nou nivel de surpriză situației.
Mai departe, această combinație – un procent teoretic foarte ridicat de persoane cu dizabilități și o participare electorală considerabilă – întărește bănuielile privind posibile abuzuri sau încadrări formale în grad de handicap. Se precizează că termenul „handicap” nu se limitează la incapacitatea de deplasare, însă diferența izbitoare dintre cifre și ceea ce ar fi de așteptat într-o comună rurală rămâne dificil de trecut cu vederea.
În același județ Caraș-Severin apar și alte exemple. Comuna Dalboșeț, cu o populație de 1.364 de persoane, ajunge să aloce aproximativ 1,2 milioane de euro pe an pentru indemnizațiile de handicap. La Lăpușnicel, tot în Caraș-Severin, pentru doar 770 de locuitori se plătesc indemnizații de circa 600.000 de euro anual. Și aici, ponderea din buget destinată acestor drepturi sociale este extrem de ridicată.
Ulterior, analiza extinsă la nivel național arată că în primele 25 de comune din România, ordonate după proporția cheltuielilor cu indemnizațiile de handicap în bugetul local, mai apar încă aproximativ trei comune din același județ Caraș-Severin. Această concentrare de cazuri într-o singură unitate administrativă sugerează întrebări despre posibila existență a unor rețele locale care facilitează obținerea certificatelor de handicap sau despre absența unor verificări riguroase din partea autorităților.
În fața acestor informații, Vlad Mercori a cerut un punct de vedere oficial de la ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole. Răspunsul ministrului a fost că situația i se pare cel puțin suspectă, motiv pentru care a anunțat trimiterea Corpului de Control pentru a examina modul în care au fost acordate și plătite indemnizațiile de handicap în comunele menționate.
În final, controlul anunțat ar trebui să stabilească dacă numărul foarte mare de persoane încadrate cu handicap în aceste comunități reflectă cu adevărat realitatea medicală și socială sau, dimpotrivă, dacă sunt prezente nereguli în sistemul de evaluare și acordare a drepturilor. Rezultatele anchetei ministeriale sunt așteptate pentru a lămuri dacă sumele consistente cheltuite reprezintă o necesitate socială legitimă sau consecința unor eventuale abuzuri și complicități la nivel local.
