duminică, noiembrie 22, 2026
6 C
Bacău

Cristian Erbașu denunță presiuni la marile licitații publice, pe fondul ascensiunii constructorilor locali

După cum relatează cineconstruieste.ro, scena construcțiilor din România a devenit un teritoriu al tensiunilor tot mai vizibile între antreprenorii locali și companiile internaționale de mare calibru. Pe măsură ce firmele românești își consolidează poziția în marile proiecte de infrastructură, oportunitățile nou apărute sunt dublate de dispute aprinse cu privire la felul în care sunt organizate și câștigate licitațiile publice.

În acest climat complicat, antreprenorii autohtoni au ajuns, în doar câțiva ani, să se bată de la egal la egal cu marii jucători globali pentru contracte de infrastructură considerate odinioară inaccesibile. Această schimbare de raport de forțe nu a venit însă fără suspiciuni și contestații. Cristian Erbașu, CEO al Construcții Erbașu și președinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), povestește că, tot mai frecvent, consorțiile alcătuite numai din companii românești sunt ținta acuzațiilor de înțelegeri între concurenți. El afirmă că astfel de plângeri sunt formulate inclusiv de firme străine rămase în afara acestor asocieri, după ce nu au reușit să fie acceptate ca partenere.

Aceste afirmații au fost făcute de Erbașu în cadrul conferinței organizate de Consiliul Concurenței, intitulată „Infrastructura: Cum conectăm economia”. În intervenția sa, a urmărit să traseze tabloul transformărilor recente din construcții, insistând că firmele românești au urcat treaptă cu treaptă până la punctul în care pot intra în competiție pentru proiecte de o anvergură care, în trecut, părea rezervată exclusiv unor jucători din afara țării. În același timp, el a sugerat că, odată cu această extindere, s-a intensificat și presiunea venită dinspre concurenții internaționali, tot mai deranjați de noua forță de negociere a companiilor locale.

Președintele FPSC explică faptul că avansul firmelor din România s-a sprijinit pe creșterea cifrei de afaceri, pe acumularea de experiență în șantiere complexe și pe consolidarea capacităților tehnice. Chiar și așa, numărul companiilor în măsură să gestioneze de unele singure contracte ce depășesc pragul de 100 de milioane de euro rămâne redus. De aceea, asocierea rămâne soluția aproape inevitabilă pentru participarea la marile licitații de infrastructură, acolo unde cerințele financiare și tehnice impuse de autoritățile contractante nu pot fi îndeplinite individual.

În acest cadru, antreprenorii români sunt puși în fața unei alegeri: fie se alătură unor constructori internaționali, fie formează consorții exclusiv românești. Cristian Erbașu susține însă că tocmai aceste formule interne de colaborare au intrat, în ultima vreme, sub lupa contestărilor. El povestește că, în decursul ultimilor doi ani, au existat episoade în care companii din străinătate, respinse la formarea unei asocieri, au revenit apoi cu acuzații privind posibile înțelegeri anticoncurențiale între firmele românești care au rămas în joc.

În interpretarea sa, astfel de reacții sunt semnul unei confruntări tot mai dure între antreprenorii locali și marile grupuri internaționale. Pe măsură ce companiile românești au căpătat curaj și capacitate pentru proiecte de mare anvergură, competiția cu giganții globali s-a accentuat. Erbașu observă că, în general, societățile străine vin cu un atu important: o cultură organizațională bine sedimentată și sisteme de management rafinate, verificate în ani de activitate pe piețe externe variate.

Pe de altă parte, el consideră că firmele românești au propriile lor arme. Costurile de operare mai mici și posibilitatea de a reorganiza personalul cu mai multă suplețe decât marile corporații le permit, în anumite cazuri, să propună oferte financiare mai competitive. Erbașu adaugă că, odată ce companiile autohtone vor reuși să atingă un nivel similar de organizare și management cu cel al antreprenorilor internaționali, diferențele de competitivitate se vor estompa și mai mult, iar raporturile de forță se vor echilibra.

Un alt plan al discuției deschis de președintele FPSC privește prezența pe piața licitațiilor publice din România a constructorilor proveniți din afara Uniunii Europene. El afirmă că o parte dintre aceste firme beneficiază acasă de forme consistente de sprijin financiar sau de ajutoare de stat, la care companiile europene nu au acces în aceleași condiții. Un asemenea suport, spune Erbașu, poate influența decisiv prețurile prezentate în ofertele depuse la licitații.

În viziunea sa, aceste avantaje introduc un dezechilibru de competitivitate care nu reflectă întotdeauna eficiența reală a acestor constructori. El avertizează că diferențele spectaculoase de preț afișate la momentul licitației nu se regăsesc de fiecare dată și în faza efectivă de execuție. Mai mult, atrage atenția asupra contrastului dintre rigorile la care sunt supuse companiile europene și regulile aplicate unor antreprenori din afara UE, fie că vorbim de standarde tehnice, de exigențe financiare sau de modul în care sunt respectate normele de achiziții publice.

Erbașu ține să precizeze că ceea ce prezintă este o poziție de principiu, fără să indice nume de companii sau să invoce decizii ale autorităților de concurență care să confirme punctual practicile descrise. Dincolo de rivalitatea dintre firmele românești și cele străine, el readuce în prim plan și o problemă de fond a întregului sector: penuria de forță de muncă bine calificată, o lipsă care apasă deopotrivă asupra fazei de ofertare și asupra derulării contractelor în șantier.

În acest context tensionat, președintele FPSC vorbește și despre un fenomen cu care autoritățile și beneficiarii se confruntă frecvent: specialiștii trecuți în documentațiile de licitație, dar absenți când lucrările încep propriu-zis. El îi numește „experți pe hârtie” și recunoaște că practica nu aparține exclusiv firmelor străine. Din contră, spune Erbașu, și constructorii români recurg la ea, împinși de dificultățile majore de recrutare care marchează întreaga industrie a construcțiilor din România.

Sursa: Citește articolul original pe cineconstruieste.ro

Hot this week

Consolidarea dificilă a Autostrăzii A10 la kilometrul 66: șantier prelungit, redeschidere estimată în 2027

Potrivit unei analize detaliate publicate de cineconstruieste.ro, lucrările de...

Contractul pentru șoseaua de ocolire Horezu, atribuit STRABAG după aproape un an de blocaj financiar

După cum relatează cineconstruieste.ro, compania STRABAG își extinde portofoliul...

Autostrada A7 Bacău–Pașcani: tronsonul Săucești–Trifești rămâne cel mai avansat șantier

Stadiul actual al lucrărilor pe Autostrada A7 între Bacău...

Trafic feroviar întrerupt între Caransebeș și Lugoj: perioada și motivele șantierului Alstom–Arcada

Circulația trenurilor pe relația Caransebeș – Lugoj va fi...

Lucrările pentru prima fază a Variantei Ocolitoare Botoșani au intrat oficial în execuție

Demararea oficială a șantierului pentru prima etapă a Variantei...

Topics

Consolidarea dificilă a Autostrăzii A10 la kilometrul 66: șantier prelungit, redeschidere estimată în 2027

Potrivit unei analize detaliate publicate de cineconstruieste.ro, lucrările de...

Contractul pentru șoseaua de ocolire Horezu, atribuit STRABAG după aproape un an de blocaj financiar

După cum relatează cineconstruieste.ro, compania STRABAG își extinde portofoliul...

Lucrările pentru prima fază a Variantei Ocolitoare Botoșani au intrat oficial în execuție

Demararea oficială a șantierului pentru prima etapă a Variantei...

Sectorul A0 Joița – Corbeanca spre DN7, vizat pentru deschidere parțială în 2026

Informațiile privind stadiul lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii...

DEX Brăila–Galați, aproape gata la 98%, dar fără termen clar de inaugurare

Drumul Expres Brăila – Galați se apropie de final,...

Related Articles

Popular Categories