Conform unei analize detaliate publicate de cineconstruieste.ro, influencerul Vlad Mercori îl desemnează pe directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, drept principal vinovat pentru blocajele și întârzierile acumulate pe Autostrada A7, pe tronsonul Pașcani – Suceava, susținând că modul în care au fost gestionate începuturile contractelor riscă să împingă considerabil termenul de finalizare a celor două loturi.
Într-o înregistrare video difuzată pe platformele de socializare, Vlad Mercori afirmă că lipsa emiterii ordinelor de începere a lucrărilor a condus, în fapt, la pierderea unei perioade de aproximativ șase luni, ceea ce, în opinia sa, va avea un impact direct asupra calendarului de execuție al celor două tronsoane de autostradă, împingând termenul estimat inițial pentru anul 2028 către cel puțin 2029, cu consecințe semnificative asupra întregului proiect.
Argumentația sa se bazează, în bună măsură, pe analizele și criticile formulate anterior de fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, care a semnalat în repetate rânduri modul defectuos în care CNAIR ar gestiona proiectul A7, subliniind că procedurile esențiale sunt tergiversate de compania de drumuri, ceea ce blochează avansul constructorilor și pune presiune pe orice încercare de respectare a graficului inițial.
În acest context, Cosma a reamintit că la data de 1 mai 2026 au fost semnate contractele pentru cele două segmente ale Autostrăzii Pașcani – Suceava, documente contractuale care stabilesc o perioadă totală de derulare a lucrărilor de 30 de luni, din care primele șase luni sunt rezervate etapelor de proiectare, concepute ca fundament tehnic pentru faza de execuție propriu-zisă.
Pe baza acestor prevederi, Mercori susține că, dacă ordinele de începere ar fi fost transmise imediat după parafarea contractelor, faza de proiectare ar fi trebuit, la acest moment, să fie aproape finalizată sau cel puțin într-un stadiu foarte avansat, însă, potrivit afirmațiilor sale, la circa jumătate de an de la semnare această etapă nu ar fi debutat nici măcar formal, ceea ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea termenelor asumate în documentele contractuale.
Criticile sale se îndreaptă și împotriva explicațiilor furnizate de actuala conducere a CNAIR, care a pus blocajele pe seama complexității procedurilor bugetare necesare pentru accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE, o justificare pe care Mercori o consideră neconvingătoare, invocând faptul că, în același interval de timp, alte proiecte de infrastructură rulate prin Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) au reușit să avanseze în ritm normal sau chiar accelerat.
Influențatorul merge mai departe și acuză conducerea actuală a CNAIR că ar acorda un tratament preferențial unor companii de construcții din Turcia implicate în marile contracte rutiere, susținând că modul de distribuire a investițiilor ar fi influențat de considerente politice și de oportunitate, mai degrabă decât de criterii tehnice obiective ori de analize de eficiență economică.
Dinspre societatea civilă vin mesaje similare la adresa conducerii CNAIR: Daniel Matasaru, reprezentant al organizației Moldova Vrea Autostradă, amintește că asociația pe care o reprezintă a solicitat demisia lui Cristian Pistol încă de acum mai bine de doi ani, pe fondul întârzierilor repetate înregistrate la proiectele de infrastructură din regiunea Moldovei, cu accent pe blocajele de pe Autostrada A8, considerate simptomatice pentru modul de lucru al companiei.
Matasaru susține că asemenea întârzieri nu ar trebui interpretate ca simple accidente administrative, ci ca rezultatul unei strategii instituționale care nu urmărește cu adevărat accelerarea investițiilor în estul țării și apreciază că menținerea lui Pistol în poziția de director al companiei este dictată de rațiuni care nu au legătură directă cu nevoia de dezvoltare rapidă a infrastructurii rutiere.
În luările sale de poziție, Vlad Mercori extinde criticile dincolo de cazul punctual al tronsonului A7 Pașcani – Suceava și pune sub semnul întrebării întreaga politică de investiții rutiere din ultimele decenii, acuzând partidele PSD și PNL că ar fi instrumentalizat prioritățile de infrastructură în funcție de calcule politice, fapt care, susține el, a frânat consistent ritmul modernizării României.
El subliniază că lipsa unor conexiuni rutiere rapide afectează profund Moldova, atât din perspectiva potențialului economic al regiunii, cât și în ceea ce privește siguranța circulației, avertizând în mod special asupra situației municipiului Iași, care, în anul 2026, continuă să fie lipsit de acces direct la o autostradă, deși reprezintă unul dintre cele mai importante centre urbane și universitare ale țării.
Controversa stârnită de situația de pe Autostrada A7, pe segmentul Pașcani – Suceava, readuce în discuție responsabilitatea instituțiilor statului în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin contracte și evidențiază presiunea tot mai mare pentru emiterea rapidă a tuturor documentelor administrative necesare demarării efective a șantierelor, astfel încât întârzierile deja reclamate să nu degenereze într-o nouă amânare majoră a proiectelor de infrastructură esențiale pentru Moldova.


