Coasigurarea în sistemul public de sănătate, până acum oferită gratuit, a fost transformată într-un drept condiționat de plată prin Legea nr. 141/2025 (modificări aduse Codului fiscal și Legii nr. 95/2006). Contribuția anuală este de 10% (cota CASS) aplicată la valoarea a șase salarii minime brute pe țară stabilite la 1 ianuarie a anului în care se depune declarația unică la ANAF.
Pentru 2026, acest calcul dă o sumă de 2.430 lei. Plata poate fi eșalonată: 25% la depunerea declarației unice și 75% până cel târziu la 25 mai a anului următor perioadei asigurate. Asigurarea dobândește valabilitate 12 luni de la data depunerii declarației; dacă nu se reia opțiunea, calitatea de asigurat încetează automat la 12 luni.
Persoanele care pot lua în întreținere (coasigura) sunt cele care obțin venituri pentru care datorează CASS în România: activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, investiții, activități agricole și anumite indemnizații (ex.: concediu de creștere copil). Există însă ambiguități pentru anumite forme de venituri non-salariale, neclare pentru autorități și practică.
Situații speciale: dacă persoana luată în întreținere decedează, contribuția se datorează proporțional până la luna decesului; dacă începe să obțină ulterior venituri obligatorii, trebuie regularizare prin declarația unică. Alternativa este asigurarea opțională plătită în nume propriu, cu același calcul (10% din 6 salarii minime).
Modificarea marchează o schimbare esențială: coasigurarea trece de la beneficiarea automată la un mecanism fiscalizat și cost pentru contribuitorii care vor să asigure soți sau părinți fără venituri.
