Declarațiile primarului liberal al comunei Cleja, Petru Iștoc, rostite în cadrul unei ședințe de consiliu local pe 28/02/2026, au generat un val de critici publice și reacții oficiale. Iștoc a afirmat că persoanele care beneficiază de ajutoare sociale și refuză să muncească „nu merită să trăiască” și a citat, într-un registru controversat, ideea „cel care nu muncește să nu mănânce”.
Avertismentul a fost perceput ca discriminatoriu de cetățeni și ONG-uri. Ministrul Muncii, Florin Manole, a reacționat public, calificând generalizarea drept o eroare logică și anunțând că va prezenta date oficiale pentru a combate percepțiile false privind beneficiarii de ajutoare sociale.
Manole a reluat și tema insuficienței indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități: nivelurile curente sunt de 80 lei (handicap mediu), 232 lei (handicap accentuat) și 463 lei (handicap grav), sume pe care le consideră insuficiente și pe care vrea să le majoreze. Controversa atinge dimensiuni sociale: stigmatizare, responsabilitate publică și dezbatere despre criterii de acces la venit minim garantat.
Reacțiile variază de la solidaritate cu beneficiarii la susținerea unor măsuri de control a acordării ajutoarelor. Evenimentul pune în discuție rolul unui demnitar local în formularea discursului public și modul în care datele (statistice și financiare) pot corecta stereotipurile.
Pe fond, ministrul promite transparență prin date oficiale, iar dezbaterea a atras atenția asupra cuantumurilor exacte ale indemnizațiilor (80/232/463 lei) și asupra necesității unei abordări mai empatice și informate în administrația locală.
