Surse
La Ghimeș-Făget a fost inaugurat Cetatea Rákóczi, obiectiv reabilitat prin Compania Națională de Investiții, finanțat cu peste 1,3 milioane de euro din fonduri guvernamentale. Momentul festiv a fost dominat de controverse legate de simbolurile afișate: în timpul ceremonialului au fost arborate drapele ale Ungariei și ale așa-numitului Ținut Secuiesc, iar drapelul României a lipsit, gest ce a stârnit reacții publice și politice.
Europarlamentarul Dragoș Benea a calificat situația drept un afront la adresa statului român, iar reacțiile au reverberat în dezbaterile politice din teritoriu. În ședința Consiliului Județean Bacău de joi, 28 mai, discuția s-a mutat în partea politică a salii: consiliera Maricica Coșa (AUR) i-a solicitat președintei CJ Cristina Pravăț explicații privind lipsa eșarfei tricolore, simbol obligatoriu prin lege la evenimente oficiale.
Pravăț a răspuns în stil contestat, punând în discuție responsabilitatea foștilor președinți ai CJ și arătând totodată spre eventuale filtre politice trecute, inclusiv spre primarul comune Ghimeș-Făget. „Bilele negre”, cum a fost descris în replică, ar proveni, potrivit ei, din decizii anterioare ale conducerii CJ, ceea ce a aprins un ceremonialist răspuns politic în fața auditorilor. Discuțiile au arătat tensiuni persistente între dorința de a marca evenimentul cu simboluri culturale și necesitatea respectării cadrului legal de afișare a drapelului național la evenimentele publice.
În timp ce tema drapelului continuă să capete autoritate politică, rămâne întrebarea despre măsurile viitoare care vor clarifica protocolul pentru astfel de situații, iar publicul așteaptă lămuriri oficiale. Evenimentul de Ghimeș rămâne astfel în centrul atenției nu doar ca despre un obiectiv de patrimiu, ci ca test pentru practicile instituționale în ceea ce privește simbolurile naționale și managementul situațiilor politice ulterioare.
