Potrivit unei analize publicate de cineconstruieste.ro, tronsonul 4 al Autostrăzii A8 Iași–Ungheni intră într-o nouă etapă de incertitudine, după ce contestațiile depuse de asocierile conduse de Construcții Erbașu și Concelex au forțat reevaluarea ofertei declarate inițial câștigătoare. Deși contractul fusese deja semnat cu asocierea italiană Itinera – Saipem – ICM, hotărârile Curții de Apel București obligă Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) să reanalizeze modul în care a fost evaluată această ofertă.
Asocierea Itinera – Saipem – ICM a epuizat toate mijloacele extraordinare de atac în încercarea de a schimba situația în instanță, însă fără succes. Constructorii italieni au cerut reanalizarea hotărârii judecătorești, însă Curtea de Apel București le-a respins definitiv și ultima cale extraordinară de atac, menținând efectele deciziei anterioare.
Instanța a apreciat că cererea de revizuire formulată de asocierea Itinera – Saipem – ICM este inadmisibilă și a refuzat, de asemenea, solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, judecătorii au respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare, ceea ce consolidează obligațiile CNIR stabilite anterior.
Aceste decizii vin în contextul în care, la 5 noiembrie, aceeași Curte de Apel respinsese și contestația în anulare introdusă de constructorii italieni. Atât demersul privind contestația în anulare, cât și cererea de revizuire au vizat schimbarea hotărârii din 13 octombrie, însă ambele inițiative au eșuat, lăsând neschimbată soluția inițială a instanței.
Conflictul juridic a izbucnit după atribuirea contractului de proiectare și execuție pentru tronsonul 4 al A8, un contract evaluat la 3,57 miliarde de lei fără TVA. CNIR semnase acordul cu asocierea Itinera – Saipem – ICM la data de 2 iulie 2026 și, ulterior, emisese ordinul de începere a proiectării pentru 24 august.
După desemnarea câștigătorului, asocierile coordonate de Construcții Erbașu și Concelex au contestat rezultatul procedurii de achiziție publică. Ca urmare a acestor demersuri, litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, care a analizat modul în care a fost evaluată oferta italienilor.
Prin hotărârea din 13 octombrie, instanța a dispus anularea parțială a raportului procedurii de atribuire, precum și a documentelor care au stat la baza evaluării ofertei depuse de asocierea Itinera – Saipem – ICM. Decizia vizează exclusiv felul în care a fost analizată această ofertă, fără a se pronunța direct asupra ofertelor celorlalți participanți.
În același timp, CNIR a fost obligată de Curtea de Apel București să reevalueze oferta asocierii italiene în termen de 20 de zile de la comunicarea hotărârii. Compania trebuie să emită un nou act de evaluare, din care să rezulte clasamentul actualizat al ofertanților pentru tronsonul 4 al Autostrăzii A8.
După respingerea celor două căi extraordinare de atac, obligația de reevaluare rămâne integral valabilă, însă deocamdată nu se cunoaște rezultatul acestei analize. CNIR este nevoită să reia evaluarea în conformitate cu hotărârile instanței și cu legislația privind achizițiile publice, fără ca acest proces să presupună automat descalificarea asocierii Itinera sau adjudecarea directă a contractului către unul dintre contestatari.
Între timp, prelungirea procedurilor judiciare pune presiune pe calendarul de implementare a proiectului, mai ales în raport cu finanțarea prin programul european SAFE. Termenul de 31 decembrie 2026 este considerat esențial pentru ca investiția să se poată încadra în mecanismul de finanțare europeană, iar orice întârziere poate complica accesul la fonduri.
Tronsonul 4 al Autostrăzii A8 are o lungime de 15,5 kilometri și este conceput să asigure conexiunea dintre DN24, în zona municipiului Iași, și viitorul pod peste Prut de la Ungheni. Acest segment este esențial pentru legătura rutieră dintre România și Republica Moldova, prin viitoarea traversare a frontierei.
Contractul prevede o durată totală de 46 de luni pentru realizarea proiectului, din care 10 luni sunt alocate etapei de proiectare și 36 de luni execuției lucrărilor. Documentația stabilește ca prioritate construirea legăturii către podul de la frontiera cu Republica Moldova, astfel încât această conexiune să fie funcțională cât mai rapid.


